În decursul timpului bolile infecțioase au modelat istoria omenirii atât la nivel de colectivitate cât și individual. Răspândirea bolilor infecțioase a fost și este favorizată de:

-aglomerările umane

-extinderea căilor de comunicație, a călătoriilor și  rapiditatea efectuării acestora.

-lipsa de imunitate a unor populații față de anumite  boli.

Exemple de mari epidemii la nivel global:

• Epidemia de variolă, din anii 165 – 180 e.n., cu milioane de decese.
• Epidemia de pestă din anii 542-543 en., cu 10 milioane de decese.
• Între 1346 – 1352 tot pesta ucide între 25-50% din populația Europei

• Bolile infecțioase endemice în Europa au avut un rol decisiv în cuceririle europenilor pe alte continente, decimând populațiile autohtone.

Concomitent cu descoperirea Americii de către europeni, aceştia aduc aici boli inexistente pe continent, boli faţă de care populaţia băştinaşă era extrem de receptivă şi lipsistă de imunitate: variola, gripa, rujeola, tifosul şi alte boli infecţioase, endemice în Europa. Rezultatul: in decurs de un secol de la venirea europenilor în America, populația indigenă s-a redus din cauza epidemiilor de la 100 milioane la 5-10 milioane.

În anul 1519 Cortez ajunge în Mexic cu 600 de spanioli. Variola adusă de aceștia declanșează o epidemie care ucide jumătate din populația aztecă și  pe împăratul Cuitlahuac. Nu și pe spanioli. În decurs de un secol populația indigenă a Mexicului s-a redus de la 20 milioane la 1,5 milioane.

Pizzaro ajunge în Peru în 1531 cu 168 oameni pentru a cucerii Imperiul Incaș. Variola ajunsese însă cu 5 ani înaintea spaniolilor (1926) ucigând o mare parte a populației incașe, inclusive pe împăratul Huayna Capac și succesorul acestuia.

În toate aceste cazuri ucigașii au fost bolile lumii vechi la care autohtonii nu fuseseră niciodată expuși și împotriva cărora nu aveau nici rezistență imunitară  și nici rezistență genetică.

Primele boli aduse de spanioli au fost urmate de difterie, oreion, tuse convulsivă, febra galbenă, care au continuat decimarea populației autohtone.

• În 1791 insula Fiji din Pacific este vizitată de europeni. Urmează mai multe epidemii în care își pierd viața jumătate dintre locuitori. În 1875 rujeola ajunge în  insulă, adusă de un șef de trib întors din Australia și  ucide 25% din populația insulei.
• Epidemia de “gripă spaniolă” de la sfârșitul primului război mondial a ucis 20-40 (100) milioane oameni

In epoca moderna a medicinii se acorda un interes deosebit evitarii diferitelor boli endemice regiunilor in care oamenii calatoresc, in interes de serviciu sau scop turistic etc Miscarea populatiei la nivel global a cunoscut o accelerare notabila in ultimii ani. Persoanele care calatoresc solicita frecvent consiliere medicala si profilaxie pentru a evita bolile de import.

Istoria ne arata ca scenariile epidemiilor globale se pot repeta oricând în viitor, la o scară mai mare/ mai mica, ținând cont de numărul mare al locuitorilor planetei,  marile aglomerări urbane, intensitatea și rapiditatea  deplasărilor umane.